 |
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 | DISCURSU PERSU CU GUIDU TURINU |
|
|
|
|
|
DISCURSU PERSU CU GUIDU TURINU
|
DISCURSU PERSU CU GUIDU TURINU
Ora parru a tia Guidu Turinu prichì è caputu sii gilusu pi ddu sunettu di intra furiusu chi iu scrissi a Conzuli Fulippinu. Mi sentu ‘n-sonu all’avricchia chi dici:
“Prisidenti dô Centru Culturali iu finu cu l’arbulìti e l’armali nuddu mi penza e nan sugnu di pici”.
Viramenti,. tu sai , sa chi penzu dicu: “Ddi arbuliti chiantati ô Spizziu non sacciu si pi amuri o pi sfizziu notizia fu p’u giurnali criticu.
A “Rotonda” ddi arbuliti lassati ddi quattru fotografii a culuri di mattina scattati cu rancuri ô nostru Sinnacu funu mannati ,
e puru nno giurnali stampati d’a Pruvincia passànu ‘u cunfìnu cu tò nomu scrittu Guidu Turinu e i tò senzi funu, penzu, saziati”.
Pi stu paìsi, ogni cosa chi tu fai si tratta di munnizza o di nenti voi chi tutta a genti ti teni ‘n-menti e ‘u giurnali passari pò puru guai.
Iu pinzava chi già sìi famusu ô cuntrariu di cumpà Fuluppinu chi ‘n-fotografia a nui teni ‘n-fistinu cu picca gloria, e cu cori fucusu.
Scusami ‘stu parrari e ‘sta critica prichì sacciu chi voi beni ‘u paìsi ma ognunu fa ‘i nostri maìsi zappànnu ‘u tirrènu, o c’a pulitica.
E accussì ‘rruvamu ô veru puntu chi è chiddu chi ti fa stari mali prichì, certu, nan penzi sulu i maiali e cuntinuamu ‘u nostru longu cuntu.
Dici chi è Maccari nan c’è nenti ( Maccari= Mirabella Imbaccari) curpa dô Sinnàcu amministraturi prichì carusu sceccu currituri e sulu iddu menti pagghia nne denti.
E ha lassatu ‘u paiseddu vacantu ‘n-quantu giuvani senza chiù spiranza vannu ô Nord o ‘n-Germania p’a mattanza e strati lucica di niru mantu.
Ma tu chi passasti a sissantina e rigordi n’hai chiù d’iddu e di mia sai chi è ‘na minchiata, o fissarìa quannu ti rivigghiunu di mattina.
Prichì mé nannu fu in Argentina mé patruzzu partivu p’a Germania p’u travagghiu ci vinni tanta smania e ‘i figghi vidivanu ‘n-cartulìna. .
Iu non sacciu cu cumannava tannu dimucratici, fasciu o cumunisti genti vecchia, nobbili o qualunquisti fattu sta, c’a genti mannavu ô scannu.
Ora, vidi, ‘a storia è sempri ‘a stissa c’è tanta cultura e televisioni e i sturenti comu tanti straccioni ‘migranu comu ddi so’ nanni fissa.
Sai prichì? Simu boni pi parrari cumpresu ddi picca nobbili e ricchi chi si sentunu tanti sceicchi e è poveri su’ boni a criticari:
“Pi stu paìsi nan fa nenti ‘a genti nan sa pinzari prichì è gnuranti pi forza chi poi diventa ‘migranti”. Turinu, sti cosi puru tu ‘i senti?
E i poveri - penzanu ddi babbìuni: “Ma ch’i sordi chi fanu? ‘I cuntanu mattina e sira e àma jiri luntanu p’u ‘n-pezzu di pani a ‘jiunicchiuni: :
‘U figghiu dô dutturi è dutturi ‘u figghiu di l’avvucatu, avvucatu e sta ‘n-casa so’ beddu stinnicchiatu ‘ccussì puru ‘i figghi dô prufissuri
e a tutti nui ‘u travagghiu cu ciù duna? Mangianu , sperti, e spadditi dô Statu a quattru argi e chi sordi mìsi ô latu e p’u panuzzu àma fari a muttuna.
‘Gnuranti , pi nenti ‘mprinditoriali prichi è già sapìri universali ch’ì ricchi , mentunu ddu materiali pi farinni ricchizza nazziunali
e puru chi si leggiunu giurnali libbri di storia e sociologia pigghianu tuttu c’a filusufia e vonu ‘i cuntributi cumunali”.
Guidu , ma i ricchi tu sai chi fanu? Mai su’ nni ‘na festa, pi via o ‘n-chiazza ma si pigghianu ‘n-casa ‘u caffè ‘n-tazza? e è Maccari bar nan ci ni stanu?
Oppuru, cuntu vonu dari a nuddu datu chi nan sunu amministraturi prichì c’è ‘stu carusu currituri: Ssi cosi mi cuntava m-pari puddu.
Chi vai spirannu nni stu paiseddu chi già ‘ssumigghia e Maccari Supranu ma ‘i tò du’ figghi nan voi luntanu pi criscitìli sutta ‘u tò manteddu.
Cu ssi tistazzi chi nui nni truvamu tu, hai a vogghia di stari a chiazza chiazza fariti vidiri spertu e di razza pi diri: “I cumpagni cu tutti stamu.”
Prichì a custioni miridiunali è un fattu storicu e seculari chi nè tu né iu putìmu luvari comu semprici ‘m-piegati statali.
Sai, ormai puru iu mè rassegnatu e mi passu ‘u tempu a scrivacchiari pi sentimi ‘sta arma libbirari tantu nni sugnu siddiatu e sdignatu
‘Stu paìsi ‘u vidu sempri accussì e tu, cridu, è capùtu ‘u prichì: Du’ chisitti du’ casitti du’ chiazzati du’ stratiti. un Cumuni du’ lampìuni. du’ cugghiuni.
Giuseppe Bonura
|
|
|
|
|
Clicca qui per commentare
|
|
 |
 |
 |
 |
|
 |